Am citit de curand un articol scris de Alan Wheeldon, pe care-l consider cel mai adevarat scriitor de literatura columbofila, poate putin peste Ad S. Mi-a placut atat de mult articolul incat am vrut sa-l impart cu voi, cititorii asa ca l-am tradus – defapt este o sinteza, datorita lipsei de timp… dar n-am vrut sa trec peste el fara sa-l povestesc…pentru ca m-a impresionat. Este ca o gura de aer proaspat in sportul asta care se complica pe zi ce trece.
Articolul este despre o crescatorie minuscula, cu rezultate uluitoare. Este la polul opus al crescatoriilor la care lucreaza angajati si din care se imbarca pentru o etapa cate 200-300 de porumbei, fiind nevoie de un camion numai pentru ei. Sfideaza crescatoriile cu cate 50 de perechi la matca si zeci de compartimente care mai de care mai pretentioase.
Traducere: Andrei Dejan
Mini-crescatoria se afla in Marea Britanie si ii apartine batranului Ron Sampford. Are impunatoarea marime de 2,5 cu 1,5 metri. Nu are compartimente de matca, tineret, vaduvi, figuri… Ai crede ca in asemenea spatiu porumbeii stau inghesuiti ca sardinele-n conserva. Gresit. Cand l-a vizitat, Alan a gasit 7 perechi de maturi si…cea mai mica echipa de pui pe care a vazut-o vreodata: 6 pui!!!
Te vei intreba pe buna dreptate: pai si ce rezultate face cu asa putine pasari? Lui Ron ii place sa se specializeze. Ii plac cursele de fond. Intr-una din aceste curse a castigat pe federatie locurile: 1, 3, 6 si 15.
Intr-una din curse care s-a dovedit a fi foarte grea, Ron a trimis doar 6 porumbei. A fost un vant puternic si nu s-au constatat pasari in prima zi. A doua zi la Ron au sosit toate cele 6 pasari, dar a bagat in ceas doar 4. Putea foarte bine sa le constate pe toate 6 pentru ca ar fi avut primele 6 locuri pe club. Multi n-au avut nicio pasare sosita de la acea cursa.
Batranul Ron are in cusca doar sange nobil de mare fond, destul de consangvinizat, si introduce pasari noi extrem de rar. Cusca foarte simpla din constructie, i-a fost daruita de sotie in luna de miere cu 44 de ani in urma si a ramas neschimbata de atunci.
Cum naiba concureaza asa de bine? Porumbeii sai sunt foarte rezistenti si pierderi are extrem de rar. Ca sa demonstreze taria porumbeilor sai, intr-un an Ron a scos un singur pui. DA, un singur pui, asta era lotul lui de tineret. L-a antrenat peste tot. Odata l-a dat unui prieten sofer care l-a dus la aproximativ 80 Km. Deoarece vremea se facuse urata, a fost sunat de amic sa-i spuna ca va aduce pasarea inapoi cu masina pentru ca acolo ploua urat. Ron i-a spus ca si acasa ploua, dar sa o lanseze, se va descurca. Omul a lansat pasarea cu teama. Peste cateva ore, femeluta ajungea acasa si intra relaxata in cusca, ca si cum ar fi intrebat: “ce mare branza?”
In sezonul cu puii, femeluta respectiva a facut tot planul de zbor. La ultima etapa, care a fost una dificila, cu vant puternic, de la 400 Km, femeluta a luat locul 36 pe masina si locul 1 pe club cu avans de o ora!! Este probabil recordul obtinut de cea mai mica “echipa” de tineret.
Relatia lui Ron cu pasarile este foarte buna, ele fiind extrem de blande. Trebuie sa fie atent sa inchida usa la casa, altfel acestea intra dupa el in bucatarie.
Un alt lucru interesant la Ron este hranirea. Aceasta consta 100% din fasole. Nu este o greseala de scriere. FASOLE.
Alan l-a intrebat ce pune in apa. Raspunsul: doar apa. :))))))))
Niciodata nu trateaza tricmonoza, viermi, nu da vitamine, povesti… doar vaccinul de paramixo si ATAT. Pasarile lui arata sanatate curata.